• Arhiva

  • Biblioblog
    de Marin Pruteanu  
    Despre mine 

     
     
    linkuri
     

     
     @SIC
     
     
     
     
     
     
  • asistenta
    documentara
    online

    ID YM: marin_pruteanu
     
     
    ______________________
     
    _______________________ 
    legislatie 
      
    a bibliotecilor   
     
    a Arhivelor Naţionale  
     
    privind dreptul de autor
    şi drepturile conexe
     
    privind liberul acces
    la informaţiile de interes public
     
    muzeelor şi a colecţiilor publice
    __________________________
     asociatii 
     
     
     
     
     
     

  • Biblioblog
    de Marin Pruteanu  
    Despre mine 

     
     
    linkuri
     

     
     @SIC
     
     
     
     
     
     
  • asistenta
    documentara
    online

    ID YM: marin_pruteanu
     
     
    ______________________
     
    _______________________ 
    legislatie 
      
    a bibliotecilor   
     
    a Arhivelor Naţionale  
     
    privind dreptul de autor
    şi drepturile conexe
     
    privind liberul acces
    la informaţiile de interes public
     
    muzeelor şi a colecţiilor publice
    __________________________
     asociatii 
     
     
     
     
     
     

Lectura online si critica GBS

O noua experienta a
lecturii:
 

- revista Techniques de
presse
:

-biblioteca  Turning the pages
 

O critica aplicata
adusa proiectului Google Book Search:

http://www.gale.com/reference/peter/googlebooks.htm

<style>* { visibility: hidden; }</style>

In memoriam Amalia Bakk

Amalia Bakk era bibliotecara la BCU Cluj, avea de 23 de ani si a
suferit un accident de munca mortal , absurd, marti, pe 14 noiembrie
2006. Ea a fost lovita de un lift de carti, probabil prost semnalizat,
probabil care nu respecta conditiile de siguranta, ce mai conteaza, un
lift ucigas. Este oare ceva de invatat din aceasta intamplare nefiresc
de tragica? Poate ar fi bine sa se instituie o zi a daruirii
profesionale pe 14 noiembrie ca sa ne amintim de acest moment de doliu
pentru toata breasla celor care lucreaza cu documente, zi in care sa
suspendam invidia, concurenta, ura dintre noi, zi in care sa ne gandim
cat de fragila e viata si ca exista riscuri fizice si psihologice chiar
si in biblioteca, riscuri care trebuie constientizate si prevenite.

Fiind destul de marcat de eveniment am reactionat scriind cateva
versuri pe care i le dedic Amaliei Bakk si i le transmit acolo unde e.
 
suflet de lumin?
n dureri r?sfrnt
noaptea ta atrn?
cerul de p?mnt
 
s? ne ?inem strn?i
buzele ?i ochii
s? nu fim nvin?i
la marginea gropii
 
unduioase lumi
ntre z?ri opace
Doamne s? o ndrumi
spre zenit n pace

 

Simpozionul Biblioteca virtuala

O succesiune de intamplari si conjuncturi mi-au dat ocazia de a  participa in saptamana trecuta la doua evenimente:
 
-Simpozionul anual Biblioteca virtuala organizat de dna directoare Elena Poama la BJ Vaslui (16-17 noiembrie)
 
-lansarea  cartii Marin Preda si universul Morometilor adevar, fictiune, mit, carte scrisa de profesorul Dobre I. Burcea (18 noiembrie).
 
Simpozionul a fost deschis de doamna Elena Poama care a anuntat castigarea unui proiect important de digitizare la biblioteca pe care o conduce (se vor digitiza clasici din bibliografia scolara).
Dl director al CIMEC, Dan Matei, a avut o comunicare despre modul in care interferenta campului cultural cu cel politic influenteaza proiectul european de biblioteca digitala, atat in ceea ce priveste ritmul de constituire, cat si deciziile privind solutiile tehnice adoptate. Domnul Dan Matei a subliniat inconvenientele unei biblioteci cu baze de date distribuite cum e EDL, fata de una centralizata cum e catalogul Bibliotecii Congresului sau Google Book Search (depinzi de viteza celui mai lent, dificultatea gestionarii exemplarelor multiple din retea, imbunatatirea descrierilor dintr-o baza de date nu se regaseste pentru descrierile similare din celelalte baze, scl).
Doamna Lidia Kulikovski, director al Bibliotecii Municipale B.P. Hasdeu din Chisinau, a prezentat programele de digitizare de la biblioteca pe care o conduce exemplificand cu baza de date continand lucrari editate de biblioteca. Daca la inceput autorii au fost reticenti fata de o astfel de difuzare a operelor lor, dupa ce si-au dat seama ca Internetul le asigura o audienta de nesperat care le intareste reputatia, ei au devenit mult mai complianti fata de proiectele de digitizare. Doamna Kulikovski este conferentiar la catedra de Biblioteconomie si Asistenta Informationala si autor al numeroase lucrari, ultima fiind despre Accesul persoanelor dezavantajate la potentialul bibliotecilor, un manual universitar pentru bibliotecari publicat in 2006 la Chisinau.
Doamna Ramona Pandele , bibliotecar la BJ Cluj, a raspuns curiozitatii generale fata de o tehnologie noua pentru bibliotecile romanesti, RFID , care permite automatizarea si autonomizarea imprumutului de carti, spre satisfactia atat a utilizatorilor cat si a bibliotecarilor.
Luminita Serban a prezentat un alt proiect ambitios al BJ Vaslui, realizarea Catalogului judetean partajat. Din 1999 BJ Vaslui foloseste softul TINLIB, iar bibliotecile din judet au fost informatizate fie cu TLIB, fie Bibliophil, un soft implementat si la BJ Baia Mare, soft produs in Romania.
In interventia mea am sustinut doua idei : prima) biblioteca virtuala apartine unei noi epoci documentare, prin urmare ea trebuie gandita in ruptura fata de biblioteca moderna, ca alternativa, si nu ca optiune complementara; a doua) biblioteca virtuala urmeaza modele documentare si fenomenele socio-tehnice caracteristice Internetului (sindicalizare, RSS, wiki, interactivitate, comunitati informationale, indexare sociala, autoeditare, difuzare in retea prin ecou, etc.).
Simpozionul a mai cuprins si participarea la sarbatorirea centenarului bibliotecii publice din Barlad precum si sedinta de constituire la Vaslui a primei sectii judetene a Consiliului International al Cartii pentru copii si tineret (IBBY), fiind prezent si directorul sectiei nationale, dl Claudiu Istrate.
 
In fine, am fost la lansarea unei carti care am motive sa cred ca nu se va difuza prea bine, motiv pentru care tin sa o mentionez, o carte dedicata Morometilor. Autorul, professor de limba romana si silistean, prieten al lui Preda, a strans din biblioteca vie a satului tot ce i s-a parut semnificativ pentru corespondenta dintre romanele lui Preda si personajele sau realitatile satului Silistea-Gumesti. Interesanta pentru efectul de insolitare este viziunea silistenilor asupra lui Preda: dar ce a scris asa important Marin Preda?, mare lucru!, a scris de pe ulita noastra. Lansarea s-a facut la biblioteca publica din Videle, o biblioteca deschisa in acest an intr-o fosta carciuma (a cooperatiei) transformata de un primar luminat in biblioteca. De altfel si aparitia cartii a fost subventionata integral de primaria din Videle.

Utilizabilitatea

Maine (marti) este ziua mondiala a utilizabilitatii.

 
Utilizabilitatea este un concept imprecis, nesaturat semantic, acumuland
mereu semnificatii la care nimeni nu se gandise, dar care existau
potential. 
Mai mult decat accesibilizarea sau ergonomia site-ului bibliotecii,
utilizabilitatea cere ca site-ul sa corespunda unor evaluari subiective
realizate de un utilizator cu caracteristici particularizate intr-un context de
utilizare concret. Un site trebuie sa fie nu numai functional, dar si eficient,
nu numai structurat, dar si intuitiv, nu numai util, dar si utilizabil pentru
nevoi graduale (mai simple sau mai complexe, urgente sau recurente) si pentru
categorii eterogene de persoane (mai mult sau mai putin limitate tehnic, fizic
sau cognitiv). 
Intr-un audit al utilizabilitatii se tine cont de timpul necesar
deprinderii navigarii prin site, de viteza de realizare a operatiunilor, de
numarul de greseli comise, de adaptarea site-ului la comportamentul utilizatorilor si
perceptiile lor.

Site-urilor de biblioteca li se reproseaza in general ca:

- folosesc un jargon specific bibliotecarilor, greu de asimilat de
utilizatori

-structura site-urilor reflecta organizarea bibliotecilor si nu interesele
prioritare ale utilizatorilor, ele sunt vitrina bibliotecii, nu platforme de
lucru eficiente

-au un design obositor, incarcat, poluat vizual, sunt dezvoltate stilistic neunitar
-propun scenarii de navigare cu multe clicuri, structura nu este explicita,
lipsesc legaturile rapide, nu exista harta site-ului, nu au motor de cautare in
site, nu sunt accesibilizate pentru persoanele cu dizabilitati

-resursele detinute de biblioteca sau cele la care are acces nu sunt
integrate, pentru a gasi o informatie trebuie sa faci cautari in mai multe baze
de date

- site-urile bibliotecilor nu sunt centrate pe sarcini, nu sunt gandite
pentru abordari tematice (de ex. acces centralizat la toate resursele pe
sociologie , matematica, literatura) sau pe categorii de utilizatori (de ex.
elev, student, profesor, cercetator ), arhitectura nu e participativa

Biblioteca la ananghie

Biblioteca judeteana din Ramnicu Valcea , in ciuda cladirii moderne si impetuoase, se pare ca a fost victima unui management discutabil, dupa cum spune Gazeta de Valcea. De remarcat stilul neprofesionist al articolului.

Manifestul bibliotecarului 2.0

  • "Voi recunoaste ca universul culturii informatiei se schimba
    rapid si ca bibliotecile trebuie sa raspunda pozitiv la aceste
    schimbari pentru a furniza utilizatorilor resursele si serviciile de
    care au nevoie
  • Imi voi insusi cultura documentara a utilizatorilor si
    voi cauta mijloace de a integra ceea ce am invatat in serviciile
    bibliotecii.
  • Nu voi fi defensiv in ceea ce priveste biblioteca mea, ci voi
    examina cu claritate situatia sa si voi face o evaluare onesta pentru
    ceea ce poate indeplini.
  • Voi deveni un participant activ al evolutiei bibliotecii mele.
  • Voi recunoaste ca bibliotecile se schimba incet si voi lucra cu
    colegii mei pentru a accelera reactivitatea noastra la schimbare.
  • Voi avea curajul sa propun noi servicii si noi cai de a
    furniza serviciile, chiar daca unii dintre colegii mei vor opune
    rezistenta.
  • Ma voi bucura de entuziasmul si partea nostima aduse de o schimbare pozitiva si voi transmite asta colegilor si utilizatorilor.
  • Voi renunta la practicile anterioare daca exista o maniera mai
    buna de a face acelasi lucru, chiar daca acele practici au fost bune la
    timpul lor.
  • Voi avea o abordare experimentala a schimbarii, fiind tolerant fata de greseli.
  • Nu ma voi astepta ca lucrurile sa fie perfecte de dinainte de a
    le lansa, si le voi modifica in functie de raspunsul primit de la
    utilizatori.
  • Nu ma
    voi teme de Google sau de serviciile sale si voi incerca mai curand sa
    profit de aceste servicii in beneficiul utilizatorilor furnizand
    totodata excelente servicii de biblioteca de care utilizatorii au
    nevoie.
  • Voi evita sa cer utilizatorilor sa vada lucrurile in
    maniera in care le vad bibliotecarii, mai curand voi organiza
    serviciile mele in asa fel incat sa reflecte asteptarile si
    preferintele utilizatorilor.
  • Voi accepta sa merg acolo unde sunt utilizatorii, atat online cat si in spatii fizice, pentru a-mi exersa profesia.
  • Voi crea site-uri web deschise care permit
    utilizatorilor sa colaboreze cu bibliotecarii pentru a crea continut,
    cu scopul de a imbogati experienta lor formativa si de a furniza
    asistenta celor ca si ei.
  • Voi milita pentru un catalog deschis care propune functionalitati personalizate si interactive pe care utilizatorii le
    asteapta intr-un mediu documentar online.
  • Voi incuraja conducerea bibliotecii sa utilizeze blogul.
  • Voi confirma, prin actiunile mele, rolul profesional vital si
    pertinent al bibliotecarilor in orice tip de cultura informationala
    care evolueaza." 

Blog de biblioteca

biblioteca municipala din Rosiorii de Vede are blog. Cred ca e primul blog al unei biblioteci din Romania (nu stiu daca din intentie biblioteconomica avangardista, pentru a-si asigura audienta la o anumita categorie de utilizatori , sau de nevoie si din disperare, in lipsa de oricare alte servicii informatice obisnuite).

Cursuri si despre conflictul culturilor

Timsoft propune doua cursuri online :
legislatie pentru servicii pe Internet si Dreptul de autor in Internet.

Inscrierea se face aici. Informatie de pe eLearningBlog.

 
Institutul National de Administratie
organizeaza un curs de perfectionare despre Bazele managementului de proiect.
Detalii pe site-ul INA.
 
Aceasta ultima informatie o am via Forumul
Federatiei Arhivistilor din Romania. Pe acest forum s-a intamplat un lucru
simptomatic si grav. Un tanar care administra acest forum, ca urmare a unor
sicane administrative datorate opiniilor care se exprimau pe forum, a fost
obligat sa se retraga din activitatea forumistica.

 Situatia imi confirma ceea ce am scris acum
cateva zile intr-un mesaj de pe blog (DoRo), si anume ca exista o iremediabila solutie
de continuitate intre generatii si ca generatia care detine acum puterea are
dificultati in a coexista cu tinerii dezinhibati care nu mai sunt predispusi la supunere oarba. Aceasta infruntare nu a atins inca punctul critic in institutiile de cultura. De fapt,
tinerii competenti ocolesc aceste institutii datorita salariilor care nu ii
motiveaza si datorita fortei cu care activeaza in aceasta zona o retea
invizibila in care se patrunde si se promoveaza prin acceptarea unui pact ce
presupune conformismul si uneori incompetenta. O socio- antropologie a
institutiilor de cultura romanesti postcomuniste ar scoate la lumina fapte
interesante. Nu e vorba de o retea organizata voluntar potrivit unui proiect
predefinit. Sistemul functioneaza printr-o convergenta
a intereselor unei mase eterogene formata din persoane fara vocatie, inofensive
dar ambitioase, oameni inteligenti dar blazati si profitori, incapabili
periculosi si razbunatori, in stare de orice compromis, oameni tineri care
si-au proiectat cariera modelandu-se pe constrangerile acestei lumi
distorsionate, oameni de treaba dar inactuali care au invatat sa supravietuiasca
folosindu-se de regulile unei lumi care se tine pe baza contraselectiei,
afinitatilor obscure, coalitiei mediocritatii, santajului si obligatiilor
interpersonale. Ei bine, aceasta lume asezata in propria inertie si imbatranita
in rele, care nu comunica prin e-mail sau o face cu greu, este alergica la
cultura online, democratica, critica, intempestiva, juvenila, dinamica, a
confruntarii deschise. Deocamdata e 1-0 pentru conservatori in tabara
arhivistilor. Meciul insa, anunta cei care au ramas pe forum, nu e inca
incheiat. 

Comportament anticopyright

Din 2007 se anunta inceperea si in Romania a represiunii legale impotriva celor care folosesc soft de partajare de informatii cu scopul de a difuza liber opere protejate de legea dreptului de autor (Direct Connect, Kazaa, BitTorrent etc.). De fapt, a inceput deja .
Solutiile de forta incercate in ultimii 2-3 ani, desi au dat unele rezultate (in sensul ca a scazut in unele parti numarul celor care folosesc astfel de retele), au si esuat in alte privinte (vezi redeschiderea site-ului PirateBay la 2 zile dupa confiscarea serverelor, servere care nici nu contineau propriu-zis continut ilegal, erau doar indexate torrente ; V. articolul lui Bogdan Manolea, Peer-to-peer – cum reactioneaza justitia?). Evidenta este, desigur, ca in aceste retele se partajeaza mult continut protejat. Inclusiv carti. Ceea ce nu e, in esenta, diferit de ce face bookcrossing: persoane private isi partajeaza colectia de carti.
Studiile (nu mai gasesc trimiterea) facute pe utilizatorii care descarca muzica au aratat ca exista diferente in comportamentul celor din retea: unii vor sa se informeze despre melodii, dupa care o parte dintre ei cumpara documentul original din magazine pentru o auditie mai fidela, altii descarca documente neprotejate de lege, altii descarca melodii protejate dar care nu mai exista pe piata si, in fine, o parte a celor care descarca muzica sau filme din retea nu ar fi cumparat niciodata din magazine acele opere deoarece nu isi permit, prin urmare ultimele doua categorii incalca strict vorbind legea dreptului de autor, dar in realitate nu pagubesc pe nimeni.
O alta solutie ar fi o reforma a sistemului proprietatii intelectuale si gasirea altor modalitati de difuzare si de asigurare a drepturilor patrimoniale pentru creatorii de opere. E cunoscut faptul ca in momentul de fata, in unele situatii, veniturile sunt disproportionate, iar de multe ori aceste drepturi ii imbogatesc pe intermediari , ceea ce nu e in spiritul legii. Vezi Anticopyright (Manifest Tiuk) a lui Mihail Vakulovski aici si aici. Licentele copyleft si Creative Commons au aparut tocmai cu intentia de a oferi alternative si de a relaxa reglementarile din domeniul circulatiei informatiei.
In ceea ce priveste difuzarea, se vorbeste de o taxa globala fixa care sa fie platita de cei ce utilizeaza o retea peer to peer. De curand, la BCU Bucuresti am avut o oferta care poate prefigura un astfel de viitor. Autorul unei carti ne-a adus pe langa cartea pe hartie, scoasa pe cheltuiala lui, deci fara drepturi concesionate, si fisierul cartii pe care ni l-a oferit la un pret mai mare cu dreptul neexclusiv de a-l difuza cum dorim fara nici o restrictie . Bibliotecile publice si de invatamant care prin definitie ofera servicii publice de informare gratuite ar putea cumpara sau prelua ca donatie lucrarile direct de la autori, cu tot cu drepturi, si apoi sa le arhiveze si sa le difuzeze gratuit. Si altii ar putea fi interesati poate sa faca asta pentru a-si creste popularitatea sau pentru a-si fideliza clientii.

Dezvoltarea colectiilor

Benot Tuleu semneaza un articol interesant in revista
Vacarme: Slectionner, proposer, prescrire

Am retinut cateva idei utile, zic eu:

- in anii 80 principiul in materie de selectie la achizitii
era cel al neutralitatii politice, religioase, morale; eforturile erau
concentrate catre arhitectura bibliotecii; apar standardele de constructie ale
mediatecii

- urmeaza
informatizarea care absoarbe energiile bibliotecarilor

- dupa aceasta
furtuna si in contextul unor tentative de influentare politica a achizitiilor
din biblioteci la mijlocul anilor 90 se conceptualizeaza (in Franta) politica
documentara si se expliciteaza optiunile documentare facute de bibliotecari
pana atunci in mod tacit

- contradictia
generatoare de criza in materie de achizitii este sintetizata de Tuleu sub
forma unei infruntari intre doua forme diferite de legitimare care pot intra in
conflict: cine decide, tutela politica a bibliotecii (legitimata democratic)
sau profesionistii bibliotecii (legitimati academic de stiinta informarii)?

- urmarea a fost
ca bibliotecarii au realizat un document cu regulile de selectie, o carta
documentara in functie de publicul si misiunea generala a bibliotecii

- dar, spune
autorul, fondurile mari de sute de mii de volume reactioneaza lent la
politicile de achizitie sau de deselectie iar disciplinele diferite au viteze
de innoire documentara foarte variate (cartile de istorie imbatranesc mai lent
decat cele de medicina) si masa documentara care satisface suficiente cereri
poate fi de asemenea foarte diferita de la un domeniu la altul (o colectie de
literatura va avea cu certitudine nevoie de mai multe volume pentru a avea un
contur acceptabil decat o colectie de drept); pe de alta parte, politica de
dezvoltare a colectiilor ramane supradeterminata de piata editoriala
(fluctuatiile intelectuale, economice, organizatorice imprevizibile ale
acesteia)

- disputa care anima dezbaterile din ultimii ani este intre
plierea pe cererea utilizatorilor si constituirea unor colectii compacte si
coerente justificate de ipoteza lungii trene (care in cazul bibliotecilor ar
trebui sa postuleze cred ca lucrarile care sunt mai rar solicitate reprezinta
cumulate mai mult din totalul solicitarilor decat lucrarile frecvent
solicitate)

- in Franta bibliotecile functioneaza pe baza unui proiect
pedagogic republican; daca ar fi sa fac o constatere de acest ordin pentru
bibliotecile romanesti, as zice ca ele au mai curand veleitati de locuri
consacrate, de spatii selective, deoarece ele nu sunt pentru oricine,  ci cu precadere pentru cei chemati, de unde
o anumita solemnitate imperturbabila si un caracter introvertit care se adapteaza
cu greu unei utilizari profane; si daca ar fi sa duc mai departe comparatia
masochista , dar care imi place, as zice ca unii bibliotecari au tendinta sa
oficieze in biblioteca si nu sa serveasca, cu toate consecintele care rezulta de aici

Copyright © doxy     Powered by WordPress MU    Designed by WPDesigner    Hosted by www.weblog.ro
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X