• Arhiva

  • Biblioblog
    de Marin Pruteanu  
    Despre mine 

     
     
    linkuri
     

     
     @SIC
     
     
     
     
     
     
  • asistenta
    documentara
    online

    ID YM: marin_pruteanu
     
     
    ______________________
     
    _______________________ 
    legislatie 
      
    a bibliotecilor   
     
    a Arhivelor Naţionale  
     
    privind dreptul de autor
    şi drepturile conexe
     
    privind liberul acces
    la informaţiile de interes public
     
    muzeelor şi a colecţiilor publice
    __________________________
     asociatii 
     
     
     
     
     
     

  • Biblioblog
    de Marin Pruteanu  
    Despre mine 

     
     
    linkuri
     

     
     @SIC
     
     
     
     
     
     
  • asistenta
    documentara
    online

    ID YM: marin_pruteanu
     
     
    ______________________
     
    _______________________ 
    legislatie 
      
    a bibliotecilor   
     
    a Arhivelor Naţionale  
     
    privind dreptul de autor
    şi drepturile conexe
     
    privind liberul acces
    la informaţiile de interes public
     
    muzeelor şi a colecţiilor publice
    __________________________
     asociatii 
     
     
     
     
     
     

Bibliotecile din Europa Centrala

Intre 20 si 22 septembrie se vor intalni la Timisoara bibliotecarii din
invatamant ca sa dezbata Situatia bibliotecilor din invatamant in pragul
aderarii Romaniei la Uniunea Europeana
. E posibil ca discutiile pe aceasta tema sa se inteteasca in biblioteconomia
romaneasca in perioada urmatoare (fie sub forma evaluativa si comparativa, fie
in ceea ce priveste strategiile de colaborare sau de accesare de fonduri). Am putea chiar sa spunem ca integrarea biblioteconomica o precede pe cea politica daca vom considera cele doua evenimente biblioteconomice de anvergura europeana gazduite de Romania anul acesta: conferinta ELAG  si conferinta EAHIL.
In
2004, cu ocazia primului val al aderarii, BBF a publicat un dosar,
Runion europenne, despre bibliotecile din “Noua Europa”. Citind aceste articole mi-am dat seama ca sunt ca o oglinda in care ne putem privi. Am rezumat mai jos unele dintre articole,
selectand datele care mi s-au parut mai semnificative.

In Ungaria exista
un Institut al bibliotecilor care functioneaza in cadrul Bibliotecii
Nationale Szchnyi si care asigura coordonarea, formarea, cercetarea,
statistica de biblioteca, reglementarile biblioteconomice,
publica principala revista
profesionala si
scoate o bibliografie selectiva
care ajuta bibliotecile sa-si faca achizitia.

Exista si un
sistem de imprumut interbibliotecar format din 56 de biblioteci, unele
imprumutatoare si altele imprumutate. Primele primesc o subventie pentru a-si
dezvolta fondurile.

La fiecare 7 ani,
bibliotecarii au obligatia sa urmeze un program de formare profesionala (intre
30 si 120 de ore) finantat de Stat (program in care pot intra cursuri
profesionale acreditate de Comitetul de acreditare a bibliotecilor, cursuri de limbi
straine sau de informatica si studii postuniversitare).

Biblioteca Nationala
Szchnyi
dateaza din 1802 si are acum 8 milioane de documente. Ea realizeaza bibliografia
nationala care poate fi descarcata online
sau obtinuta pe CD, nemaiexistand versiunea pe hartie.

Sistemul de gestiune a
colectiei la BN este Amicus. Retroconversia a inceput in 2003 si trebuia sa se
termine in doi ani.

Catalogul colectiv
online (realizat de BN): Mokka (Magyar Orszgos Kzs Katalgus).

Bibliotecile
specializate erau in numar de 632 in 2002 (incluzand si BU).

Exista circa 200 biblioteci
universitare, unele functionand si ca biblioteci publice.

ministerul educatiei aboneaza bibliotecile universitare si specializate cele mai importante la  Web of Science si Science Direct si
la baze de documente electronice in ungara, iar ministerul Patrimoniului
cultural a abonat toate bibliotecile ungare la baza de date EBSCO.

In invatamantul
superior, 12 institutii asigura formarea initiala si continua a mai mult de
4.000 bibliotecari, anual absolvind cca. 400 de studenti.

Exista doua asociatii
profesionale: Asociatia bibliotecarilor unguri si Alianta informatica si a
bibliotecilor.

Cele 2 colectii
electronice mai importante: Biblioteca electronica ungara si Centrul multimedia
Neumann Janos
, ambele functionand in cadrul BN.

Ministerul
Informaticii si Telecomunicatiilor are un proiect intitulat Baza nationala de
date digitale care are rolul de a organiza si de a coordona digitizarea documentelor din
colectiile publice si difuzarea lor pe Internet. Unele biblioteci participa la
programe europene precum Pulman si
Delos.

Catalogul site-urilor
web ale bibliotecilor unguresti se gaseste aici.

In toamna vor fi postate probabil mai multe informatii despre bibliotecile din Ungaria
deoarece vizita documentara a celor care vor participa la Conferinta ABIR nu va
mai fi la Varset, cum era prevazut initial, ci la Seghedin.


In Polonia, din 10 mii de biblioteci, 1200
sunt de cercetare. biblioteca nationala este continuatoarea unor biblioteci mai vechi din prima jumatate a secolului al
XIX-lea. Sistemul de biblioteci din Polonia fiind constituit dintr-o
multitudine de biblioteci cu colectii importante, biblioteci regionale,
universitare, ale bisericilor si manastirilor (care au propria lor Federatie a
bibliotecilor din biserici).

Cam ca si in
Romania, institutii de invatamant private nou infiintate au, cu unele exceptii,
biblioteci modeste sau nu au inca. Tot ca in Romania, a existat si in Polonia
modelul comunist al bibliotecilor centrale universitare, dar se pare ca a
avut mai putin succes, fiind abandonat partial inca din anii 80 (bibliotecile
centrale aveau, in sistemul centralizat comunist, rolul de control ideologic
si indrumare metodologica). Si, ca si la noi, bibliotecile sunt mai procupate
sa-si apere specificul decat sa gaseasca o cale pentru a colabora (<<vointa
de a iesi din ministerul sau e atat de rara in Polonia incat – atunci cand
apare – merita a fi subliniata>>, spune autorul articolului Les bibliothques de recherche en Pologne,
Henryk Hollender). Comparatia insa se opreste la aceasta constatare generala. In
Polonia toate bibliotecile universitare folosesc acelasi soft Virginia Tech
Library System (VTLS) si acelasi format de descriere (US-Marc).
Bibliotecile colaboreaza si in ceea ce priveste
uniformizarea fisierelor de autoritate. Fisierul central de autoritati de subiecte (KABA) este gestionat de
Biblioteca Universitara din Varsovia fiind inspirat din RAMEAU in ceea ce
priveste constructia vedetelor si morfologia lexicala, dezvoltandu-se insa
independent din 1992.

40 de biblioteci
alimenteaza Catalogul colectiv national si universal (NUKAT) care se gaseste la
biblioteca Universitara din Varsovia. Catalogul, inceput in 2002, utilizeaza
softul Virtua (de la VTLS).

In acelasi timp, dualitate
in emergenta si la noi, exista si un Catalog distribuit, KaRo, care cuprinde
(in 2004) 63 de biblioteci, a 64-a fiind Catalogul colectiv NUKAT. Nu se accesa
prin KaRo catalogul Bibliotecii Nationale, singura care foloseste softul Innovative
Interfaces, si cataloagele bibliotecilor care folosesc softul Mak, dezvoltat de
Biblioteca Nationala.

Bibliotecile de
medicina beneficiaza de un sistem electronic de imprumut, doc@med, prin care au acces si
la o baza de date bibliografica constituita din articole din periodice.

Bibliotecile
universitare (in special cele foarte vechi cum e biblioteca Universitatii
Jagellone 1364), desi cele mai active si mai creative biblioteconomic,
deservesc un public format in principal din elevii ultimelor clase de liceu si
studenti (2 milioane de studenti). Cercetatorii prefera canalele de informare
mai informale si structurile mai mici, unde nu sunt supusi la un regulament si
unde nu le lipseste nici un moment sprijinul bibliotecarului.

Catalogarea fondurilor
speciale sau conversia retrospectiva nu sunt inca  luate in calcul de statul polonez. Bibliotecile
de cercetare (incluzandu-le pe cele universitare) sunt informatizate, dar nici
un catalog nu e in intregime pe Internet. Unele au inceput informatizarea
colectiilor, dar procesul e incetinit de lipsa fondurilor. Grupate in consortiu, aceste biblioteci ofera acces la baze de
date precum: EIFL (Ebsco), ABI Global sau Economist Intelligence Unit . In cazul
unor baze de date accesul a fost negociat pentru bibliotecile din intreaga
tara de Centrul intermediar de simulare matematica si numerica de la
Universitatea din Varsovia (care si arhiveaza aceste baze de date pe serverele
lor): Beilstein, ScienceDirect, Kluwer, SpringerLink, Ovid Biomedical
Collection (cu Medline) si Inspec.
Se face referire speciala in
articol si la Biblioteca Universitara din Varsovia, prevazuta a avea 1 milion de
volume in acces liber. Sistemul de clasificare este cel al Bibliotecii
Congresului, iar arhitectura, se spune, face trimitere la arhitectura
industriala, fiind comparabila cu Centrul Georges Pompidou din

Paris. Martine Poulain, la randul sau, consemneaza
in articolul Les bibliothques publiques
dans la Nouvelle

Europe ca Biblioteca Universitara din Varsovia este
un omagiu adus rezistentei universitare poloneze la communism. Constructia s-a
facut cu bani de la banci carora statul le-a vandut fostul sediu al Partidului
Comunist in schimbul finantarii constructiei bibliotecii. Spectaculoasa pentru vizitatori, pentru unii angajati ea are un aer de sera. Imagini cu biblioteca puteti
vedea pe Flickr aici. A se vedea si interioarele pe site-ul bibliotecii. Tot pe Flickr am gasit si biblioteca din Minsk data ca exemplu de domnul Rau,
intr-adevar, fabuloasa ca arhitectura, vedeti aici. Unii au vazut-o insa ca manifestarea compensatorie a unui complex al
marginalitatii, vedeti aici. Punctele de vedere pot fi deci foarte diferite.

Biblioteca
Nationala a Poloniei
(7.375.000 documente in 2001) publica bibliografia nationala curenta,
bibliografia articolelor din periodice si gestioneaza catalogul lucrarilor si
periodicelor straine si catalogul cartilor vechi. Exista
si un consiliu national al bibliotecilor, organ consultativ si de
expertiza foarte influent care activeaza pe langa Ministerul Culturii.
10,5% dintre
bibliotecile publice ofereau acces la Internet.
Din 1999 exista o
revista profesionala electronica, Ebib, care este de asemenea si portal
. Achizitiile din bibliotecile publice in anul
2002 erau de 5,2 volume la 100 de locuitori, in timp ce IFLA recomanda 25-30,
dupa cum ne spune El?bieta Grska in articolul Les bibliothques publiques polonaises. Exista o biblioteca publica
pentru 4.351 locuitori.
 

In Cehia,
dupa ce se cladise o traditie de cooperare intre biblioteci, Anna Machov
observa ca, urmare a liberalizarii si autonomiei, sistemul biblioteconomic
existent se destructureaza iar sub influenta noii ideologii liberale termeni
precum cooperare, plan, sistem devin suspecti. Multe biblioteci au
disparut odata cu privatizarea si restructurarea si, paradoxal, tocmai acolo
unde sistemul a fost mai centralizat, unde a existat o biblioteca centrala,
s-au mai putut salva colectiile valoroase (ca in cazul bibliotecilor de
cercetare ale Academiei dupa ce probabil unele Institute au sucombat
financiar).
Articolul face trimitere la nu mai putin de 7 reviste profesionale electronice! Exista mai multe asociatii profesionale (sunt citate: Asociatia bibliotecilor scolilor superioare, Asociatia bibliotecilor si Asociatia bibliotecarilor si documentaristilor cehi).
 
In Slovacia,
Biblioteca Nationala nu e in Bratislava, ci in orasul Martin. De asemenea,
Biblioteca Universitara din Bratislava nu este o biblioteca universitara, ci
una de cercetare, fiind un pandant al Bibliotecii Nationale in capitala (de
exemplu, Biblioteca Nationala coordoneaza catalogul colectiv al monografiilor
din bibliotecile slovace, Biblioteca Universitara din Bratislava realizeaza
catalogul colectiv al publicatiilor periodice). Ambele biblioteci sunt ale
Ministerul Culturii. In Slovacia exista biblioteci de cercetare enciclopedice
care apartin Min. Culturii si biblioteci de cercetare specializate sub tutela
Min. Invatamantului. Si in Slovacia descentralizarea si punerea bibliotecilor
publice sub tutela administrativa locala a dezavantajat pana in acest moment
bibliotecile publice. Autoritatile locale, spune Andrea Doktorov, sunt prea
lipsite de mijloace (iar uneori si de ambitii culturale) pentru a nu avea alte
prioritati. In total sunt 2690 de biblioteci publice.
Bibliotecile universitare urmeaza trei modele:
centralizat (o singura biblioteca centrala pentru toata universitatea),
semicentralizat (o biblioteca centrala si filiale, cazul cel mai frecvent),
descentralizat (cu biblioteca pentru fiecare departament si fara biblioteca
centrala). In total sunt 36 de biblioteci universitare.
Bibliotecile scolare (5.775 in 2002) au colectiile
invechite, le lipsesc dotarile si sunt in criza de spatiu.
In Cehoslovacia au existat biblioteci
specializate pe domenii tehnice care apartineau de un Centru de informatie
stiintifica si tehnica si isi desfasurau activitatea pe langa intreprinderi.
Ele au ajuns de la un numar de 336 la 57 dupa privatizare in Slovacia, iar in Cehia au avut
cam aceeasi soarta.
In Slovacia exista un liceu specializat de
biblioteconomie si studii documentare iar la universitate exista un departament
autonom de biblioteconomie si stiintele informarii in cadrul universitatii in
care cursurile sunt axate pe materiile de specialitate si invatarea limbilor
straine.
Exista doua asociatii profesionale: Asociatia
bibliotecarilor slovaci (reuneste persoane) si Asociatia bibliotecilor slovace.
 
Acest rezumat a fost realizat preluand informatii din urmatoarele articole: 
Dippold, Pter,
 Les bibliothques hongroises en 2004 , BBF, 2004, n 4, p.
14-21 [en ligne] <http://bbf.enssib.fr> Consult le 27 aot 2006.
Didelot, Maurice,
 Quelques bibliothques de Hongrie vues dici , BBF, 2004, n 4, p.
22-27 [en ligne] <http://bbf.enssib.fr> Consult le 27 aot 2006.
Hollender,
Henryk,  Les bibliothques de recherche en Pologne , BBF, 2004, n 4,
p. 54-61 [en ligne] <http://bbf.enssib.fr> Consult le 27 aot 2006.Grska, El?bieta,
 Les bibliothques publiques polonaises , BBF, 2004, n 4, p.
62-66 [en ligne] <http://bbf.enssib.fr> Consult le 27 aot 2006.
Poulain, Martine,  Les
bibliothques publiques dans la Nouvelle Europe , BBF, 2004, n 4, p.
67-68 [en ligne] <http://bbf.enssib.fr> Consult le 27 aot 2006.
Machov, Anna,
 Les transformations du rseau des bibliothques en Rpublique tchque , BBF, 2004, n 4, p. 69-77 [en ligne] <http://bbf.enssib.fr>
Consult le 27 aot 2006.
Doktorov,
Andrea,  Les bibliothques de Slovaquie , BBF, 2004, n 4, p.
78-86 [en ligne] <http://bbf.enssib.fr> Consult le 27 aot 2006


Leave a Reply

(insereaza codul din stanga)
Copyright © doxy     Powered by WordPress MU    Designed by WPDesigner    Hosted by www.weblog.ro
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X